Shami
Vorbită în Siria, Liban, Palestina și Iordania. Cunoscută pentru consoane moi și un vocabular cultural comun.
Arabă maghrebiană
Cunoscut și ca: Darija
Vorbită în Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Modelată de contactul cu berbera, franceza și spaniola.
Întrebări frecvente
Ce limbă este Arabă maghrebiană?
Arabă maghrebiană este un dialect al limbii Arabă.
Unde se vorbește Arabă maghrebiană?
Arabă maghrebiană se vorbește în principal în Maroc, Algeria, Tunisia, Libia.
Cu ce regiune este asociat Arabă maghrebiană?
Arabă maghrebiană face parte din regiunea North Africa pe DialectAtlas.
Este Arabă maghrebiană cunoscut sub alte denumiri?
Da — Arabă maghrebiană este cunoscut și ca Darija.
Care sunt celelalte dialecte ale limbii Arabă?
Limba Arabă include și Levantine Arabic, Egyptian Arabic, Gulf Arabic, Iraqi Arabic, Sudanese Arabic, Yemeni Arabic, Hejazi Arabic, Najdi Arabic, Hassaniya Arabic, Chadian Arabic, Moroccan Darija, Algerian Arabic, Tunisian Arabic, Libyan Arabic, Saidi Arabic. Fiecare varietate are propriul vocabular, propria pronunție și un context cultural distinct.
Alte dialecte ale limbii Arabă
Vezi pe atlas →Masri
Cel mai larg înțeles dialect arab, răspândit în întreaga regiune prin cinema și muzică.
Khaliji
Vorbită în Peninsula Arabică. Păstrează trăsături clasice alături de un argou urban modern.
Mesopotamian Arabic
Vorbită în Irak și în unele zone ale estului Siriei și sud-vestului Iranului. Poartă o influență aramaică și turcică puternică și se împarte intern între variantele gilit (sudice) și qeltu (nordice).
Araba din Sudan, care păstrează un număr de trăsături mai vechi pierdute în alte dialecte și care a fost modelată de contactul îndelungat cu nubia și cu alte limbi africane.
Un grup de variante arabe conservatoare din Yemen. Adesea citate ca păstrătoare ale unor trăsături apropiate de araba clasică, modificate în alte locuri.
Hijazi
Araba din vestul Arabiei Saudite, centrată pe Mecca, Medina și Jeddah. Se află între variantele egipteană și nadji și este înțeleasă pe scară largă în peninsulă.
Araba din centrul Arabiei Saudite, în jurul Riadului. Înrudită îndeaproape cu araba din Golf, dar cu trăsături vocalice și consonantice distincte, înrădăcinate în platoul beduin Najd.
O variantă arabă de origine beduină vorbită în Mauritania, Sahara Occidentală și în zonele învecinate din Sahel. Poartă un substrat berber adânc și o tradiție poetică orală puternică.
Shuwa Arabic · Baggara Arabic
Vorbită în Ciad și în zonele învecinate din Sudan, nord-estul Nigeriei și nordul Camerunului. Principala variantă arabă saheliană, folosită ca lingua franca cu mult dincolo de comunitățile arabe.
Darija · Moroccan Arabic
Araba maghrebină a Marocului, cu un substrat berber puternic și împrumuturi substanțiale din franceză și spaniolă. Suficient de distinctă de araba mashreqi pentru a funcționa ca o limbă cotidiană separată.
Dziri · Darja
Araba maghrebină a Algeriei. Variată intern între variantele urbane telliene, sahariene și hilaliene rurale; poartă un substrat berber adânc și un lexic de contact francez.
Tounsi · Derja
Araba maghrebină a Tunisiei. Notabilă pentru reducerile vocalice, un set bogat de împrumuturi din franceză și italiană și o tradiție scrisă literară neobișnuită printre variantele arabe colocviale.
Sulaimitian Arabic
Araba maghrebină a Libiei, tranzițională între maghrebina vestică și egipteană. Variantele tripolitană și cirenaică diferă vizibil în vocabular și fonologie.
Upper Egyptian Arabic
Araba Egiptului de Sus, de la Beni Suef spre sud, până la Aswan. Conservatoare în raport cu araba egipteană din Cairo, cu interdentale păstrate și un prestigiu rural distinct.