Arabă
Limba Arabă este documentată pe Dialect Atlas prin 17 dialecte, printre care Arabă a Golfului, Arabă algeriană, Arabă ciadiană.
Dialectele limbii Arabă
- Arabă a GolfuluiKhalijiVorbită în Peninsula Arabică. Păstrează trăsături clasice alături de un argou urban modern.
- Arabă algerianăDziri · DarjaAraba maghrebină a Algeriei. Variată intern între variantele urbane telliene, sahariene și hilaliene rurale; poartă un substrat berber adânc și un lexic de contact francez.
- Arabă ciadianăShuwa Arabic · Baggara ArabicVorbită în Ciad și în zonele învecinate din Sudan, nord-estul Nigeriei și nordul Camerunului. Principala variantă arabă saheliană, folosită ca lingua franca cu mult dincolo de comunitățile arabe.
- Arabă egipteanăMasriCel mai larg înțeles dialect arab, răspândit în întreaga regiune prin cinema și muzică.
- Arabă hijaziHijaziAraba din vestul Arabiei Saudite, centrată pe Mecca, Medina și Jeddah. Se află între variantele egipteană și nadji și este înțeleasă pe scară largă în peninsulă.
- Arabă irakianăMesopotamian ArabicVorbită în Irak și în unele zone ale estului Siriei și sud-vestului Iranului. Poartă o influență aramaică și turcică puternică și se împarte intern între variantele gilit (sudice) și qeltu (nordice).
- Arabă levantinăShamiVorbită în Siria, Liban, Palestina și Iordania. Cunoscută pentru consoane moi și un vocabular cultural comun.
- Arabă libianăSulaimitian ArabicAraba maghrebină a Libiei, tranzițională între maghrebina vestică și egipteană. Variantele tripolitană și cirenaică diferă vizibil în vocabular și fonologie.
- Arabă maghrebianăDarijaVorbită în Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Modelată de contactul cu berbera, franceza și spaniola.
- Arabă najdiAraba din centrul Arabiei Saudite, în jurul Riadului. Înrudită îndeaproape cu araba din Golf, dar cu trăsături vocalice și consonantice distincte, înrădăcinate în platoul beduin Najd.
- Arabă saʿīdīUpper Egyptian ArabicAraba Egiptului de Sus, de la Beni Suef spre sud, până la Aswan. Conservatoare în raport cu araba egipteană din Cairo, cu interdentale păstrate și un prestigiu rural distinct.
- Arabă sudanezăAraba din Sudan, care păstrează un număr de trăsături mai vechi pierdute în alte dialecte și care a fost modelată de contactul îndelungat cu nubia și cu alte limbi africane.
- Arabă tunisianăTounsi · DerjaAraba maghrebină a Tunisiei. Notabilă pentru reducerile vocalice, un set bogat de împrumuturi din franceză și italiană și o tradiție scrisă literară neobișnuită printre variantele arabe colocviale.
- Arabă yemenităUn grup de variante arabe conservatoare din Yemen. Adesea citate ca păstrătoare ale unor trăsături apropiate de araba clasică, modificate în alte locuri.
- Darija marocanăDarija · Moroccan ArabicAraba maghrebină a Marocului, cu un substrat berber puternic și împrumuturi substanțiale din franceză și spaniolă. Suficient de distinctă de araba mashreqi pentru a funcționa ca o limbă cotidiană separată.
- HassaniyaO variantă arabă de origine beduină vorbită în Mauritania, Sahara Occidentală și în zonele învecinate din Sahel. Poartă un substrat berber adânc și o tradiție poetică orală puternică.
- Modern Standard ArabicMSA · Fuṣḥā · Literary Arabic · Standard ArabicThe codified supra-regional standard used across the Arab world in education, media, literature, and formal speech. Derived from Classical Arabic, it has no native speakers and no single regional home — it is acquired as a formal register layered above the spoken vernaculars. Cairo, as the historical center of Arabic publishing, broadcasting, and scholarship, serves as its conventional locus.
Comparații frecvente
Toate comparațiile →