Cunoscut și ca: Dziri, Darja
Araba maghrebină a Algeriei. Variată intern între variantele urbane telliene, sahariene și hilaliene rurale; poartă un substrat berber adânc și un lexic de contact francez.
Votează și o vom prioritiza. Dialectele cu cele mai multe voturi urcă pe foaia de parcurs. Un vot pe email.
Arabă algeriană este un dialect al limbii Arabă.
Arabă algeriană se vorbește în principal în Algeria.
Arabă algeriană face parte din regiunea North Africa pe DialectAtlas.
Da — Arabă algeriană este cunoscut și ca Dziri, Darja.
Limba Arabă include și Modern Standard Arabic, Levantine Arabic, Egyptian Arabic, Gulf Arabic, Maghrebi Arabic, Iraqi Arabic, Sudanese Arabic, Yemeni Arabic, Hejazi Arabic, Najdi Arabic, Hassaniya Arabic, Chadian Arabic, Moroccan Darija, Tunisian Arabic, Libyan Arabic, Saidi Arabic. Fiecare varietate are propriul vocabular, propria pronunție și un context cultural distinct.
MSA · Fuṣḥā · Literary Arabic · Standard Arabic
The codified supra-regional standard used across the Arab world in education, media, literature, and formal speech. Derived from Classical Arabic, it has no native speakers and no single regional home — it is acquired as a formal register layered above the spoken vernaculars. Cairo, as the historical center of Arabic publishing, broadcasting, and scholarship, serves as its conventional locus.EN
Shami
Vorbită în Siria, Liban, Palestina și Iordania. Cunoscută pentru consoane moi și un vocabular cultural comun.
Masri
Cel mai larg înțeles dialect arab, răspândit în întreaga regiune prin cinema și muzică.
Khaliji
Vorbită în Peninsula Arabică. Păstrează trăsături clasice alături de un argou urban modern.
Darija
Vorbită în Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Modelată de contactul cu berbera, franceza și spaniola.
Mesopotamian Arabic
Vorbită în Irak și în unele zone ale estului Siriei și sud-vestului Iranului. Poartă o influență aramaică și turcică puternică și se împarte intern între variantele gilit (sudice) și qeltu (nordice).
Araba din Sudan, care păstrează un număr de trăsături mai vechi pierdute în alte dialecte și care a fost modelată de contactul îndelungat cu nubia și cu alte limbi africane.
Un grup de variante arabe conservatoare din Yemen. Adesea citate ca păstrătoare ale unor trăsături apropiate de araba clasică, modificate în alte locuri.
Hijazi
Araba din vestul Arabiei Saudite, centrată pe Mecca, Medina și Jeddah. Se află între variantele egipteană și nadji și este înțeleasă pe scară largă în peninsulă.
Araba din centrul Arabiei Saudite, în jurul Riadului. Înrudită îndeaproape cu araba din Golf, dar cu trăsături vocalice și consonantice distincte, înrădăcinate în platoul beduin Najd.
O variantă arabă de origine beduină vorbită în Mauritania, Sahara Occidentală și în zonele învecinate din Sahel. Poartă un substrat berber adânc și o tradiție poetică orală puternică.
Shuwa Arabic · Baggara Arabic
Vorbită în Ciad și în zonele învecinate din Sudan, nord-estul Nigeriei și nordul Camerunului. Principala variantă arabă saheliană, folosită ca lingua franca cu mult dincolo de comunitățile arabe.
Darija · Moroccan Arabic
Araba maghrebină a Marocului, cu un substrat berber puternic și împrumuturi substanțiale din franceză și spaniolă. Suficient de distinctă de araba mashreqi pentru a funcționa ca o limbă cotidiană separată.
Tounsi · Derja
Araba maghrebină a Tunisiei. Notabilă pentru reducerile vocalice, un set bogat de împrumuturi din franceză și italiană și o tradiție scrisă literară neobișnuită printre variantele arabe colocviale.
Sulaimitian Arabic
Araba maghrebină a Libiei, tranzițională între maghrebina vestică și egipteană. Variantele tripolitană și cirenaică diferă vizibil în vocabular și fonologie.
Upper Egyptian Arabic
Araba Egiptului de Sus, de la Beni Suef spre sud, până la Aswan. Conservatoare în raport cu araba egipteană din Cairo, cu interdentale păstrate și un prestigiu rural distinct.
La 0 km distanță
Franceza Africii de Nord, folosită ca a doua limbă în Algeria, Tunisia și Maroc. Marcată de alternanța de coduri cu araba maghrebină și cu berbera.
La 88 km distanță
Varianta berberă a regiunii Kabylie din nordul Algeriei. Cel mai documentat și standardizat tamazight algerian, cu o tradiție literară scrisă puternică.
La 522 km distanță
O limbă romanică vestică, oficială în Andorra și co-oficială în Catalonia, Insulele Baleare și Comunitatea Valenciană din Spania. Aproximativ 10 milioane de vorbitori, cu o tradiție literară puternică din perioada medievală.
La 535 km distanță
Vorbită în Maroc, Algeria, Tunisia și Libia. Modelată de contactul cu berbera, franceza și spaniola.
La 623 km distanță
The Catalan minority variety of Alghero on the island of Sardinia, rooted in medieval Catalan settlement and long separated from the main Catalan-speaking territories. It survives as a local heritage language in intense contact with Italian and Sardinian.EN
La 634 km distanță
Araba maghrebină a Tunisiei. Notabilă pentru reducerile vocalice, un set bogat de împrumuturi din franceză și italiană și o tradiție scrisă literară neobișnuită printre variantele arabe colocviale.